Arhive lunare: martie 2015

Iubirea moare cand nu exista raspuns

Te-as fi iubit asa cateodata de la distanta si de aproape                  Sad girl near window thinking about something

In liniste si in tacere.

Cu toane si enervari copilaresti

Calm si ganditor. Hotarat dar nepregatit

Cu lacrimi si cu zambete pe chip

Te-as fi iubit in plecari si-n provocari.

Te-as fi iubit fiindca as fi fericita si-n lipsa ta

Te-as fi iubit in schimbari si frici

Te-as fi iubit fiindca te-am iubit candva

Azi insa nu te iubesc 😉

Scris demult, in jurnal.

Scrie un comentariu

Din categoria File de jurnal

Pansamentele iubirii

When a Man loves a Woman - Ephesians 5_25-33Se spune ca depresia se manifesta diferit in functie de personalitatea persoanei. O persoana sensibila si introverta isi va manifesta durerea prin izolare si solitudine. Foarte rar va iesi din cochilie cu ranile la suprafata folosindu-se de altcineva sa fuga de trecut. Sunt persoanele indisponibile, vorbesc putin despre experientele lor personale insa sunt buni ascultatori. Sunt persoanele care zambesc oricui desi au inima franta. Sunt prietenosi si sufletisti insa nu incerca sa-i repari sau sa-i salvezi caci se vor retrage in lumea lor fara sa intelegi ca ei defapt te protejeaza. Depresia ii maturizeaza, ii fac paradoxal mai buni si intelepti.

Pe de alta parte, sunt narcisistii. Durerea ii inraiesc incat ii preschimba in monstri de nerecunoscut. Sunt persoanele care bat cu pumnii in masa si se razbuna prin alti pentru pacatele celor care i-au ranit. Sunt tristi dar periculosi. Periculosi fiindca isi aliminteaza ego-ul prin umilinte si nepasare. Sunt acei oameni care se arunca dupa esec in alta relatie pentru refacerea increderii in sine, pt a-i plati celor care nu i-au iubit neiubind nici ei persoanele care le intra in viata. Sunt oamenii care sufera cel mai rau fiindca se distrug, distrugand pe altcineva. Rautatea lor exprima ranile pe care le poarta si de care fug de ele. Caci fug de drepresie si singuratate ca omul infricosat de iad. Singuratatea le-ar arata sufletul lor plin de cicatrici. Singuratatea i-ar obliga sa stea de vorba cu ei. Uneori simt compasiune pentru ei. Fiindca nu mai doare, probabil.

Nu exista pansament mai bun decat sa-ti simti tristetea si sa nu lupti impotriva ei. Ea te invata ceva. Depresia e ca o trezire, pentru multi. Nu neaparat o psihoza. Nu poti lupta decat acceptand ceea ce simti si intelegand ceea ce ti se intampla. Avand controlul sentimentelor tale, inveti multe dintr-o experienta neplacuta. O inima franta cere timp si intelegere, nimeni nu poate salva pe nimeni, cel mult putem fi indrumati si lasati in pace. Drumul catre noi insine intotdeauna il parcurgem singuri 🙂

Scrie un comentariu

Din categoria File de jurnal

Tacerea mieilor

stock-footage-young-beautiful-curly-woman-walking-on-beach-in-long-bright-dress-against-sunset-slow-motion

Ma gandeam la Calaul Dragostei. Si alte povesti de psihoterapie scris de Irvin Yalom cand mi-a venit ideea din titlu. O carte absolut cutremuratoare, pe care nu o recomand daca sunteti indragostiti fara speranta ori mergeti la terapie. Povestile pacientiilor te fac sa te gandesti de doua ori la problemele tale, cat de marunte sunt. Calaul dragostei e cel care executa. Cel care loveste. Cel care lasa rani si traume. Cand ne transformam in calai? pai cred…greu de raspuns.

Sa ne gandim la urmatorul scenariu. Barbatii nu prea isi exprima sentimentele la fel de deschis ca femeile si nu pentru ca nu simt doar ca simt diferit si se manifesta diferit fata de noi, noi vorbim, plangem si ne tavalim in doruri. Poate ca frica femeii de a-l pierde e mai puternic decat dorinta de a realiza ca usor se transforma in calau, reprosand si ranind ca ei nu simt la fel. La ce se gandesc barbatii cand tac, si ce isi imagineaza femeia e departe de realitate. Uneori femeia e propiu calau, tocmai din cauza asta. Cum decurge o conversatie in ganduri in timp ce el tace

Ea : – Cred ca nu ma mai considera frumoasa din moment ce nu-mi mai spune asa des

El: – Cand sta asa cuminte in pat cu nasul in perne, cu ochii intre deschisi pare cea mai frumoasa, as privi-o ceasuri intregi!

Ea: -Sigur se gandeste la altcineva, poate chiar una mai tanara

El: – Factura de la curent trebui platita si tipele alea tinere de la ghiseu rele de gura si urate rau cand imi cer bani, ma fac mandru ca o am pe ea langa mine

Ea: – La ce se gandeste? Eu i-am spus ca mi-a fost dor de el si el mi-a zambit, zambet!! indiferenta si nepasare

El: – Cel mai frumos cadou l-am primit astazi, ma simt iubit, maine dimineata ii fac micul dejun.

Si lista continua. Adevarul e ca, vorbim mult si simtim putin. Stiu cat e de greu sa iesi din tunelul ala plin de intrebari si framantari dar cu sinceritate, durerea e infinit mai mare pe care ti-o pricinuiesti tie insuti decat il faci pe celalalt sa sufere cand nu ai suficienta incredere in el. In bunatatea lor, te pot ierta dar tu pe tine, poti?. Femeia langa un barbat bun ar trebui sa ofere liniste si incredere. Daca nu-si comunica fatis sentimentele inseamna ca prefera sa-si manifeste iubirea in alt mod/limbaj, prin fapte frumoase. Daca nu o face atunci e libera sa plece. Printre trandafiri se ascund si uscaciuni.

Femeia ar trebui sa se maturizeze langa barbatul tacut dar zgomotos in fapte, daca il iubeste. Prin maturizare, ma refer sa-si ingroape propia secure si sagetile otravitoare spre el. Sa inteleaga ca El e diferit fata de Ea, iubeste diferit, simte diferit. Melodia iubim la fel si simtim la fel, din pacate e buna cand te afli in faza indragostirii caci nu vezi niciun defect, diferenta si nici nu-l cunosti suficient de bine sa realizezi ca el e diferit. Maturizarea nu vine la pachet cu varsta ci din experinta, din constientizarea ca iubirea infloreste cand fumul indragostirii s-a dus si il accepti pe celalalt asa cum este, asa cum il vezi la lumina cu bune si rele. Tacerile lor vorbesc despre asta. Pana la urma, asta si vor, sa simti. Sa simti iubirea lui.

Ar trebui mai des laudati decat criticati. In lumea lor, vorbele pe care nu le spun sunt faptele de maine, noi uneori nu le vedem. Barbatul care simte manifesta iubirea….tocmai in tacere.

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Acte de bunatate

black and white, girl, pretty, womanTi s-a intamplat sa faci bine cuiva iar ceilalti sa te suspecteze de interes? Fie ca ai oferit o ciocolata doctorului care te-a vindecat in semn de recunostiinta fie ai oferit o paine unui om mai infometat ca tine, ceilalti nu te-au slabit de rautate! Si nu ma refer la acea bunatate de Sarbatori sau zile de nastere ci felul tau fi firesc de omenie. Nu stiu ce urmaresc insa stiu ca a face unui om ziua mai buna, iti aduce multa pace sufleteasca. Ca si iertarea. Imi place sa ajut daca pot. Ofer o bucurie fara sa stau pe ganduri. Vorbesc cu trecatorii oriunde merg intrebandu-i daca sunt bine din acelasi motiv, poate pot sa te ajut cu ceva?. Daruiesc bombonici si ceva dulce inclusiv colegilor de sex masculin sau unui om care a gustat o zi amara. Nu sunt buna fiindca vreau sa demonstrez ceva. Nu sunt buna fiindca vreau ceva pentru mine. Actele de bunatate sunt firesti pentru mine, cine le face obligat de circumstante mai bine sa nu le faca. Acesta este motivul pentru care mie nu-mi place 1Martie sau 8 Martie desi iubesc florile si ma bucura orice floricica. Unii barbati daruiesc fiindca asa e traditia iar traditia asta ma face sa ma simt prost, de parca as pretinde un regat de flori in numele sexului frumos. Nu-mi plac privirile lor si zambetul ala prefacut in bunatate. As fugi din fata lor ca o fetita speriata de intuneric. Sa nu ma intelegeti gresit, sunt si barbati cumsecade ( si sunt!) carora le face place sa ofere si de 10 Martie o floare de camp. Gesturile lor ma emotioneaza si sunt mandra de ei. Actele lor de bunatate trec apoi la parinti, nu le cad mandria cand gatesc pentru ei sau le implinesc dorinte tineresti pe care le-au sacrificat de dragul educatiei copilului, sa mearga baiatul la scoala ;-). Cred cu tarie ca actele de bunatate pornesc de acasa, de la educatia parintilor. Ei ne invata smerenia si facerea de bine. Parintii sunt oglinda noastra cand plecam in lume. Parintii cu valori morale nu pot inspira rautate si falsitate, asta e o contradictie. Parintii nu au fost buni fiindca au avut bani ci pentru ca au fost oameni  Asta e bogatia dupa care plangem cand o pierdem.

Azi pur simplu si simplu am simtit nevoia sa le multumesc parintiilor si fratilor mei pentru tot ce am invatat de la ei. Iti multumesc! ati fost buni cu mine indiferent cum m-am purtat, doar voi v-ati oprit cand toti au plecat. Voi sunteti soarele pentru care bunatate a rasarit in sufletul meu.

As porni zile speciale pentru parinti, zile de post pentru parinti si rugaciuni pentru parinti. Ei sunt tot ce ramane mai sfant pe pamant. Iubiti-va parintii, ochii lor vorbesc despre acte de bunatate,

nimic nn

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Departe de lumea dezlantuita

3974b9d0f142c6cb5641ba3d848edbabAm realizat ca un om cu o educatie precara e sarac si-n atitudini de bun simt. Am ramas dezamagita ca acesti oameni sunt tocmai oamenii doldora de diplome si doctorate. Oameni care stau tinta la conferinte si adormiti la seminarii, dorm si-n caracter. Candva credeam ca sunt marunta in ochii lor si ei au ceva ce mie imi lipseste, poate chiar motivul pentru care nu am succesul lor. Mai tarziu m-am trezit din iluziile mele ‘frumoase’ si am intors spatele la o lume preocupata doar de binele personal, lor  li se cuvine totul iar noi invatam de la ei cum sa invartim oamenii sa ne cumpere serviciile. Poate ca tupeul e cheia succesului rapid. Curajul, celor care indraznesc sa ramane drepti pentru ei fara a incalca dreptul si respectul celorlalti. La intrebarea ai face orice in numele marketing-ului? un om care se considera” omenos” mi-a raspuns ca e un master in arta manipularii in retelele de socializare. M-a scarbit. Nu am mai reusit sa nutresc niciun sentiment pt aceasta persoana care se bate cu pumnii in piept pt ceilalti dar in fapte arata altceva. Sa nu fim ipocriti, fiecare se zbate intr-un fel sau altul sa ajunga la inimile oamenilor cumva, insa in felul asta, nu multumesc.

Uneori ma gandesc ca o parte din suferinta e inutila pentru ca nu vedem in noi ca avem calitatile necesare pt a ne urma pasiunile si nu avem nevoie de trucuri nesincere sa spunem ce avem de spus si sa speram ca vom fi auziti. Cineva spunea ca nu conteaza de cate ori esuezi atat timp cat inca mai crezi in reusita, incercare si speranta. Si eu cred de asemenea, sinceritatea nu a facut rau nimanui. Prefacatoria DA!.

Unii oameni m-au facut sa realizez ca daca intre noi nu merge ceva ( fie ea si educatia), eu voi fericita si fara ei in preajma mea, si niciunul dintre noi nu ar trebui sa recurga la compromis, ca sa ne suportam intre noi. Acest let it go, mi-a adus pacea si libertatea. Poate ca se aplica si in iubire aceasta formula insa a te preface in altcineva doar ca sa functioneze o echipa, aduce tocmai nefericirea. Marketing-ul poate functioneaza dar in spatele reusitei nu se afla totdeauna si o echipa pe masura.

Ma gandesc ca nu toata lumea simte mangaierea mergand descult in iarba, unii doar durerea din talpa…

Scrie un comentariu

Din categoria File de jurnal

Fiecare are o harta doar de el stiuta

De vreo doi ani visez gura casca la un drum de seara cu un rucsac in spinare cum plec in cautarea unor noi sensuri ca-n ghicitul in carti. Parcurg km intregi pe El Camino traversand din Franta pana in Santiago de Compostela ca un adevarat pelerin curajos, batatorind zi si noapte cei 800km si ceva daca nu sunt 900km insa doar jumatate din traseu il parcurg. Asa ceva, cel putin doua luni iti ia !83fa693fb0ad5a86aec3e12cc563ec8c 🙂

Planuiesc si mazgalesc zi si noapte ganduri si trasee pana la incaltamintea corespunzatoare. Bugetul limitat pe care il imparti la trei mese pe zi si cazarea zilnica peste noapte. Sa nu mai zic si la compania pe care o alegi. Drumul e un pelerinaj, cumva e o intalnire cu tine. Multi pelerini au povestit ca e ca o descoperire de sine, intalnirea cu demonii tai care iti sunt frici. E drumul unde nu poti scapa de tine si vrei nu vrei trebui sa te infrunti si sa mergi mai departe, doar nu vrei sa ramai un ratacit murind de foame prin cine stie ce coclauri pe El Camino. Am luat in calcul si posibilitatea asta insa ma vad victorioasa in fata balaurilor. Ce poate fi mai frumos decat sa-ti descoperi propia spiritualitate in felul asta fara sa te toace nimeni cu psalmi din biblie. Sa-l cunosti pe Dumnezeu in felul asta, in modul cel mai sincer.  Cunoaste-te pe tine insuti e un indemn spiritual, o harta a sinelui pe care o descoperim doar noi insine. El Camino e alegerea mea si stiu ca majoritatea s-ar stramba ori nu m-ar sustine ( gest pe care il accept) deoarece oamenii care merg alaturi de tine nu pot parcurge calea/drumul in locul tau, doar tu poti face asta. Corect? si atunci de ce sa ma proptesc in stalp?.

Acum doi ani imi cautam curajul in mine sa pornesc, de una singura in lume, asa cum fac barbatii cand sufera un esec sau o tristete, pleaca in lumea mare sa descopere o noua tara si o noua viata. I-am invidiat cu admiratie cum se urca in primul tren si pleaca hai hui prin locuri minunate. Noi astea, mai plapande, ne urcam cu precautie in trenul din gara si ne facem o cruce de doamne ajuta si pornim inarmate cu rabdare cand iesim din zona de confort.

 El Camino de Santiago or The Way of St. James e o calatorie spirtuala, unde intalnirea cu oamenii e intalnirea cu iubirea. O lectie despre umanitate, pe care eu vreau sa o invat sa o impart cu oamenii in drumul meu.
Ps: Filmul e absolut impresionant, cu peisaje fascinante din El Camino

Scrie un comentariu

Din categoria Despre mine

Capcanele mintii. What’s on your mind?

Created with Nokia Smart Cam  Privind oamenii ce stau nemiscati pe facebook de parca sunt hipnotizati de un guru invizibil, intrebarea din titlu cu doua taisuri m-a inspirat sa scriu acest articol caci majoritatea povestim intamplari din trecut, poze din viitor si citate din viata pe care ne-o imaginam. Rareori scriem un gand fara sa nu fim cu mintea intr-un alt loc, cu alti oameni si a caror evenimente se petrec in trecut. Scriem cu inima parjolind a suferinta din trecut unor oameni pe care ii vom cunoastem acum! singurul moment aici, sunt ei. La randul lor, ne raspund cu exemple ce s-au petrecut demult si uite asa mintea noastra colinda neincetat pe alte meleaguri. Pe retelele de socializare, ochii nostri sunt aici dar mintea la IERI. Un dans de tango unde ne impiedicam unii de altii ca bolovanii fiindca nu stim pasii si asta pentru ca nu suntem atenti la pasi, suntem cu mintea la ce ne imaginam noi ca ar inseamna pasii de dans.

In urma acestei intrebari delicate de pe Facebook, am citit un studiu facut in 2010 amuzant de trist. Cercatorii au descoperit ca oamenii in timp ce merg la plimbari probabil in parc( stii recomandarea doctorului sa facem miscare in aer liber timp de 30min pt sanatatea noastra?) devin depresivi datorita ca isi amintesc intamplari din trecut si asta ii fac tristi, de ex: cearta cu seful de la birou, salariul prea putin luna asta, partenerul mult prea neintelegator la nevoile celuilalt ). Asadar, mintea lor era in alta parte desi faceau miscare contra stresului :-)). Au mai descoperit, deasemenea, absolut nimeni dintre participanti la studiu nu au observat nimic in jur, cum ar fi cerul senin, copacii infloriti din parc, oamenii ce trec pe langa ei. Mintea lor constant derula la intamplari din trecut. In urma acestui haz de necaz , m-am simtit un pic cu musca pe caciula ! desi cateodata reusesc sa fiu atenta la ce se petrece in ” capul meu” si aud cel putin ciripitul pasarilor, va rog.

Am citit cateva pagini scrise de Corrine Sweet „The Mindfulness Journal” cautand niste jurnale academice in domeniu medicinii sportive, strategii mentale pozitive pt sportivi si vreau sa impart cateva ganduri frumoase intelepte.

 Mindfulness can help you to become calmer, more peaceful, focused and live this moment. Take time in the shower to feel the water and to smell your shower gel, take time to get dressed, eat breakfast, even if it is something simple like coffee and toast. ‘Feel the texture and taste in your mouth. Try not to rush. Smile to yourself…’

Created with Nokia Smart Cam

Mergand saptamana trecuta la biblioteca, m-am impiedicat de o alta carte ( se pare ca eram prezenta de am observat-o ! 🙂 ) autorul imi facea observatie din raft Be mindful. Live in the moment, Gill Hasson. M-am intunecat un pic avand in vedere ca am observat si alti autori si alte titluri spectaculoase pe care le-am ignorat cu desavarsire  pentru ca imi traiesc viata si sentimentele aici si acum. Schimba-ti viata in sapte zile m-a trimis in viitor, l-am refuzat cu politete. Cartea scrisa de Gill e pe intelesul tuturor si usor de citit, ba chiar contine si cateva exercitii interesante. Mi-a placut enorm ideea de a ne antrena mintea prin diverse metode simple. Una din ele de a muta diverse obiecte din casa de la locul lor cu intentia de a vedea daca suntem atenti unde le mutam ori cat timp ne ia sa le gasim, mai pe scurt ne indeamna sa ” rupem” rutina zilnica pentru a ne hrani mental cu lucruri noi iar cand o facem sa fim atenti la acel lucru.

Cum ar fi sa luam autobuzul in locul masinii? bicicleta in locul autobuzului? ori alta ruta spre munca/scoala. Cum ar fi daca azi am merge pe scari in loc sa luam liftul cand mergem undeva. Cum ar fi daca am schimba ceva in fiecare zi?. Eu am mers pe jos la scoala,printr-o mica padurice si am ramas impresionata la ce pierd cand merg cu autobuzul dimineata si stau in trafic batand nervos din picior. E un simplu exercitiu.

Recomand aceasta carte. A fi atent la gandurile, sentimentele tale inseamna a fi aici. Jurnalul e una din metode prin care poti sa te observi si sa vezi daca nu cumva gandurile tale mai putin colorate nu sunt produsul unei minti care traieste si actioneaza iar si iar ca-n trecut. Schimba-ti mintea actionand diferit de fiecare data, mi se pare un sfat de bun simt. Galagia psihica la care asistam cu toti inmarmuriti nu intotdeauna o putem lega de iubirea de sine, e doar incapacitate de a da drumul trecutului. Trecut inseamna ieri. Trecutul e cel despre care povestesc acum si aici.

Let it go facebook cand iesi pe usa casei, e raspunsul la intrebarea lor 🙂

Scrie un comentariu

Din categoria File de jurnal